Artrita articulației la 6 ani, Meniu de navigare


Persoanele cu vârsta peste 50 ani sunt mai susceptibile să dezvolte această formă de boală, explicația fiind legată de impactul procesului de îmbătrânire asupra micromediului articular, reducerea funcției condrocitelor și a capacității normale de răspuns la artrita articulației la 6 ani. Fiziopatologia artritei Spre deosebire de mecanismele ce duc la apariția artrozei, având o componentă preponderent mecanică, artrita poate fi o caracteristică a unei boli reumatologice, inflamația dominând.

Inflamația poate fi locală, afectând doar articulația sau poate fi generalizată afectând întreg organismul. Din acest punct de vedere, artrita nu este decât o parte a procesului fiziopatologic tipic afecțiunii care artrita articulației la 6 ani generat-o.

Artrita reumatoidă juvenilă – ce este si cum se tratează

Ar fi eronat să se afirme că în osteoartrită nu apare inflamație, însă gradul acesteia este mult redus comparativ cu ceea ce se întâmplă în artritele din bolile reumatologice. Sistemul imunitar este alcătuit din globulele albe. În mod normal acestea au funcția de apăra organismul de invadatori externi virusuri, bacterii, paraziți, fungi. În general, sistemul imunitar este proiectat încât să recunoască structurile organismului și să nu le atace.

În bolile autoimune, un factor intern sau de mediu perturbă activitatea normală a celulelor sistemului imunitar și acestea încep să atace structurile proprii. Principalii actori ai acestui proces sunt limfocitele B și T, deși toate globulele albe participă într-o oarecare măsură. Mai mult decât atât, procesul inflamator poate deveni artrita articulației la 6 ani, afectând implicit și alte organe.

Pe lângă cele discutate, fiecare afecțiune reumatologică are o serie de mecanisme particulare capabile să inducă modificări generale progresive în funcționarea normală a organelor și a sistemelor.

Cauzele rămân și în acest caz necunoscute. Fără a intra în mai multe detalii, artrita poate apărea și în contextul unor boli metabolice. Un exemplu clasic este artrita gutoasă. Modalitatea de apariție a acestei afecțiuni constă în acumularea acidului uric în organism și incapacitatea sa de procesare și eliminare corespunzătoare. Tipuri de artrită — elemente clinice La modul general, simptomele unei artrite depind de gradul de afectare a articulației interesate.

Artrita idiopatică juvenilă AIJ este o boală cronică caracterizată prin inflamarea persistentă a articulaţiilor; semnele tipice ale inflamaţiei articulare sunt: durere, tumefiere şi limitarea mişcării. O boală este denumită cronică în cazul în care un tratament adecvat nu duce la vindecarea ei, ci doar la o ameliorare a simptomelor şi a rezultatelor testelor de laborator. Acest lucru înseamnă de asemenea că, atunci când se stabilește diagnosticul, este imposibil de spus pentru cât timp va fi bolnav copilul. AIJ este o boală relativ rară, care afectează aproximativ din 1.

În multe situații, articulația prinsă de procesul inflamator și distructiv va fi dureroasă și inflamată. De regulă, durerea se instalează gradual, însă există cazuri în care debutul este brusc. Alte simptome de acompaniament mai pot fi: durerea provocată de diferite activități; durere ce se intensifică odată cu activitățile; sensibilitate la presiunea pe articulația respectivă; edemațiere, căldură și roșeață la nivelul articulației; durere cu intensitate crescută dimineața sau în condiții de repaus.

Osteoartrita artroza Cel mai frecvent tip de artrită este osteoartrita.

Apare cu precădere la adulți, după vârsta de 40 de ani. Tinde să fie mai frecventă la sexul feminin și la cei cu istoric familial pentru această afecțiune. În cazul în care se asociază cu alte afecțiuni articulare sau cu poliartrita reumatoidă, artroza poate debuta chiar și la vârste mai tinere.

artrita articulației la 6 ani

Articulațiile cele mai afectate sunt articulațiile mâinii, coloana vertebrală, articulația genunchiul și articulația șodului. Rigiditatea articulară apare la trezire sau repaus, dar este mai mică de 30 de minute și se ameliorează cu mișcarea.

Odată ce boala avansează, mișcarea în articulație se reduce, iar sensibilitatea și crepitațiile articulare încep să apară.

artrita articulației la 6 ani

Proliferarea compensatorie a capsulei și a structurilor din jurul articulațiilor și sinovialei duc la o lărgire a articulației, iar contractura în flexie poate să apară. În funcție de localizarea osteoartritei pot apărea semne și simptome specifice. În cazul artrozei coloanei cervicale și lombare, pot apărea simptome neurologice periferice furnicături, dureri ale extremităților, tulburări la mers.

Artrita post-traumatică Artrita post-traumatică este o formă de artită secundară generată de o leziune la nivelul articulației interesate.

Agentul patogen ajunge la articulatie prin mai multe mecanisme: penetrare directa ex: trauma, interventie chirurgicala, artrocenteza, muscaturaextensie de la nivelul unei infectii adiacente ex: osteomielita, abcesul tesutului moale, plaga infectatadiseminarea hematogena de la un focar de infectie departat. La adulti, majoritatea cazurilor sunt datorate bacteriilor, ce sunt clasificate ca gonococice sau non-gonococice.

Luxațiile și fracturile — mai ales cele care interesează suprafața articulară — sunt cele mai frecvente leziuni care produc această patologie.

Mecanismul fiziopatologic este similar osteoartritei, incriminată fiind distrugerea cartilajului articular. Dacă o fractură a cuprins și articulația, acest eveniment traumatic va avea răsunet și asupra cartilajului articular.

Inegalitatea produsă la nivelul cartilajului va genera fricțiune, iar în timp, articulația se va degrada și va deveni artrozică. Astfel, o articulație care a suferit un traumatism este de până la 7 ori mai susceptibilă să devină artrozică decât una normală, în ciuda faptului că leziunea inițială a fost tratată corespunzător.

Poliartrita reumatoidă Poliartrita reumatoidă este o afecțiune cronică a întregului organism cu o importantă componentă autoimună. În ciuda faptului că procesul patologic este unul general, de regulă, boala vizează articulațiile. Celulele sinovialei articulare încep să atace și să invadeze structurile adiacente, fapt ce determină distrugerea suprafeței articulare. Boala afectează atât articulațiile mici cât și pe cele mari ale organismului, iar efectele procesului inflamator pot fi generate chit că articulația nu este deloc solicitată.

Prevalența la sexul feminin este de ori mai mare, iar debutul bolii apare în special în intervalul ani. Limfocitele care infiltrează membrana sinovială sunt limfocite T. Plasmocitele dezvoltate din limfocite B sunt responsabile de apariția autoanticorpilor.

Artrita reumatoidă juvenilă se referă la copii cu vârsta sub 16 ani care prezintă artrită persistentă la una sau la mai multe articulaţii, pentru cel puţin 6 săptămâni şi la care bolile inflamatorii acute, infecţioase şi neoplazice au fost eliminate.

Mediatorii inflamatori și diverse enzime contribuie la procesului inflamator local și general, inclusiv la distrucția de cartilaj și os.

Procesul inflamator afectează simetric articulațiile, acestea devenind dureroase, cu eritem, căldură locală, edem și limitarea mișcărilor. Cele mai frecvent implicate articulații sunt: articulații radiocubitocarpiene încheietura mâiniimetacarpofalangiene 2 index3 deget mijlociuarticulațiile interfalangiene proximale, metatarsofalangiene, umăr, cot, șold, genunchi, gleznă.

Contracturile în flexie pot apărea rapid cu deformare articulară consecutivă.

Artrită idiopatică juvenilă

Poate afecta coloana cervicală și poate asocia cu manifestări extraarticulare, cum sunt nodulii reumatozi subcutanați. Spondilita anchilozantă Spondilita anchilozantă este o spondilartropatie și o afecțiune sistemică generată de inflamația la nivelul: coloanei vertebrale a pelvisului, articulațiilor mari și la nivelul degetelor.

Apare mai frecvent la bărbații cu vârsta între ani. Este asociată cu alela HLA-B Se consideră că apariția bolii este mediată imun.

Conf. dr. Liliana Pădure: „Artrita la copii îmbracă forme severe“

Simptomele implică dureri lobare nocturne, rigiditatea coloanei vertbrale, cifoză accentuată și manifestări extra-articulare precum: aortită, tulburări de conducere cardiacă și uveită anterioară. Artrita septică și artrita reactivă Artrita septică este produsă de bacterii, virusuri sau fungi ce ajung la nivelul articulației. De cele mai multe ori, aceste forme de artită sunt acute și pot fi puse în legătură cu infecții concomitente ale persoanei sau cu infecții din trecut.

Forma cu transmitere sexuală este mai frecventă la bărbații cu vârstă între ani, Chlamydia trachomatis fiind cea mai incriminată bacterie.

artrita articulației la 6 ani

Ambele sexe sunt în egală măsură afectate de forma dizenterică produsă de infecția cu: ShigellaSalmonellaYersiniaCampylobacter. Artrita reactivă apare ca urmare a infecției articulare sau ca o inflamație postinfecțioasă. Simptomele sunt reprezentate de: artrită asimetrică a articulațiilor mari a membrelor inferioare sau a halucelui, tendinite, fasceite, leziuni mucocutanate, uretrită și conjunctivită.

Artrita juvenilă În cazul copiilor se poate dezvolta mai frecvent o formă de artrită denumită artrită juvenilă idiopatică.

  • Ştii că acolo e multă suferinţă.
  • De aceea, durerile articulare ale celor mici nu trebuie trecute cu vederea.
  • Durerile articulare la copii: cauze frecvente, diagnostic & tratament

Pentru a se stabili diagnosticul, artralgia și edemul articular trebuie să existe pe o perioadă de cel puțin 6 luni. Nu se cunoaște cauza care determină apariția acestui tip de boală, însă oamenii de știință consideră că este o combinație între factorii constituționali genetici și cei de mediu infecția cu un virus.

Este o afecțiune cu importantă componentă autoimună și nu este contagioasă.

Artrita infectioasa acuta

O articulație dureroasă în cazul unui copil nu implică existența unei afecțiuni autoimune. Există multiple cauze pentru care aceasta se poate produce, însă este bine ca medicul pediatru să consulte copilul respectiv și să recomande, dacă este nevoie, teste suplimentare. Artrita metabolică Exemplul tipic pentru artrita metabolică este gutaafecțiune rezultată ca urmare a acumulării acidului uric în ser. Acidul uric este un compus chimic ce rezultă din degradarea purinelor, constituent al celulelor organismului uman, dar regăsit și în multe alimente.

În cazul unor persoane, nivelul de acid uric este mai crescut fie în urma unei producții mai mari, fie prin incapacitatea de metabolizare corespunzătoare. Prin acumularea acidului uric se formează cristale care se depun la nivelul articulațiilor generând inflamație și pusee dureroase cunoscute sub denumirea de atacuri de gută.

Dacă nivelul de acid uric nu este scăzut, atacurile de gută se pot repeta, devenind astfel o afecțiune cronică capabilă să producă dizabilitate. Pe termen lung, dacă nivelurile de acid uric nu sunt controlate, mulți pacienți vor avea tendința să dezvolte mase de țesut moale tofi gutoși la nivelul articulației.